„Să îți amintești că ești muritor reprezintă cea mai bună cale pe care o cunosc de a nu cădea în capcana convingerii că ai ceva de pierdut.” (Steve Jobs, CEO Apple)
Într-un eseu din 1957 pentru New York Times, Erik Barnouw a remarcat faptul că „natura din ce în ce mai automatizată a multor locuri de muncă, dar și scurtarea săptămânii de lucru [îi determină] pe angajați să caute satisfacția, sensul și expresivitatea nu în muncă, ci în timpul liber”.
Pe măsură ce munca a devenit mai ușoară, timpul liber a căpătat mai multă importanță, o tendință care probabil va continua. Dar de când a scris Barnouw articolul, natura muncii s-a schimbat – a devenit din necesitate, pasiune – iar rezultatul este mai mult timp petrecut la birou.
Derek Thompson, redactor la The Atlantic, explică:
„Oamenii înstăriți, cu studii superioare – în special bărbații – lucrează mai mult decât lucrau cu decenii în urmă. Sunt educați din adolescență să își transforme pasiunea în carieră și, dacă nu au o chemare, li se spune să nu cedeze până nu găsesc una.”
În loc să se relaxeze în timpul liber oferit de tehnologie, unii oameni lucrează tot mai mult, deoarece, în opinia lor, munca lor îi definește.
În același timp, epuizarea este în continuă creștere. Un sondaj recent realizat de Gallup în rândul a 7500 de angajați cu normă întreagă a constatat că 23 la sută din aceștia au raportat că se simt epuizați la locul de muncă foarte des sau întotdeauna, iar 63 la sută au spus că resimt ocazional acest lucru.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a adăugat chiar epuizarea la Clasificarea internațională a bolilor, IDC-11, descriind-o ca fiind un sindrom „rezultat din stresul cronic la locul de muncă, negestionat cu succes …”
La un nivel mai înalt, epuizarea are un efect negativ asupra forței de muncă. Un studiu a constatat că 95 la sută dintre liderii de resurse umane au fost de acord că epuizarea sabotează retenția angajaților. Iar cercetătorii Harvard Business School au estimat că stresul la locul de muncă costă 125-190 miliarde de dolari anual – adică 5 până la 8% din cheltuielile naționale pentru serviciile de sănătate.
Avantajele hobby-urilor
Deși unii oameni pot considera că hobby-urile sunt neproductive, ele ne pot face mai competitivi la locul de muncă. Începând cu sfârșitul anilor 1950, profesorul de fiziologie Robert Root-Bernstein a studiat efectele hobby-urilor asupra vieții a 40 de oameni de știință de sex masculin de peste 20 de ani.
Profesorul Root-Bernstein a descoperit că cei mai de succes oameni de știință (inclusiv patru laureați ai Premiului Nobel) erau mai predispuși să se angajeze în hobby-uri care implică imaginația, activitățile practice, arta și muzica. Diferite tipuri de hobby-uri au fost corelate cu rezultate diferite. De exemplu, desenatul poate îmbunătăți memoria cu 29%. Pasionații de lectură au mai multă activitate în emisfera cerebrală asociată cu limbajul și inteligența. Există și vești bune pentru fanaticii antrenamentului fizic: exercițiile cardiovasculare îmbunătățesc cogniția și performanța mentală.
Hobby-urile creative s-au dovedit a spori performanța și abilitățile de rezolvare a problemelor. Un studiu al Universității de Stat din San Francisco a constatat că persoanele care se angajau adesea într-o activitate creativă au obținut locuri cu 15-30 la sută mai bune în clasamentul de performanță. De asemenea, au fost mai predispuși să propună soluții creative la problemele de la locul de muncă.
Din acest motiv, autorii studiului au scris că „organizațiile ar putea lua în considerare implementarea programelor care încurajează activitatea creativă”. Zappos, de exemplu, încurajează angajații să își „arate mușchii artistici” incorporând lucrări de artă ale angajaților în decorațiunile de birou. Având în vedere toate beneficiile care decurg din hobby-uri, tot ce mai rămâne de făcut este alegerea hobby-ului potrivit.
Poate aveți deja o listă de activități pe care ați așteptat să le întreprindeți. Dar dacă aveți nevoie de câteva indicații pentru a începe, iată o scurtă listă de antreprenori și directori executivi care au pasiuni care mai de care mai “extreme”.
Directorii generali și hobby-urile lor
În 1986, Branson a realizat cea mai rapidă traversare a Oceanului Atlantic cu barca sa, Virgin Atlantic Challenger II. Tot el a fost primul care a traversat Atlanticul cu un balon cu aer cald un an mai târziu în al său Virgin Atlantic Flyer. De asemenea, a realizat mai multe încercări, din păcate nereușite, de înconjur al globul cu un balon cu aer cald. Chiar și la 60 de ani, Branson nu a dorit să se oprească. La începutul acestui an a încercat să stabilească un record mondial cu prilejul zilei sale de naștere, zburând peste Canalul Mânecii, dar a trebuit să întrerupă misiunea din cauza vremii instabile. De asemenea, el a cumpărat recent un submarin personal pentru explorarea adâncurilor.
Franz Weber, care deține o companie de management sportiv și hoteluri de lux, este olimpic și de șase ori consecutiv campion mondial la schi de viteză. A fost chiar numit în Cartea Recordurilor drept „Cel mai rapid schior din lume”. A dominat schiul de viteză între 1980 și 1985, câștigând șase campionate mondiale consecutive, o performanță fără precedent. A câștigat peste 80% din cursele sale. În 1985 s-a retras din sport în postura de campion mondial en titre. Dar șapte ani mai târziu a revenit la Jocurile Olimpice de iarnă din 1992 la Albertville, Franța. După ce a înregistrat timpul cel mai bun, depășind 225 km/h, s-a retras și a început să lucreze din nou cu normă întreagă la firma sa hotelieră, împreună cu soția sa.
Printre alți directori renumiți cu activități fantastice în aer liber se numără:
- Fostul CEO al Motorola, Mike Zafirovski, care a finalizat un triatlon Ironman (înot – 3,8 km, bicicletă – 180 km și maraton) cu un timp de 13 ore și 37 de minute.
- Sergey Brin, cofondatorul Google, face trapez
- CEO-ul Monster.com, Jeff Taylor, este de cinci ori deținătorul recordului mondial pentru cea mai lungă distanță parcursă pe schi nautic în spatele unui dirijabil
- Larry Ellison, CEO-ul Oracle, adoră navigația. Echipa sa Oracle SUA a câștigat cursa Cupei Americii în 2013.
- Adena Friedman, CEO Nasdaq, nu ar renunța pentru nimic în lume la Tae Kwon Do și a declarat de nenumărate ori că acest sport reprezintă un memento excelent al propriului control asupra succesului.
Per ansamblu, atunci când un director are o pasiune în afara vieții sale profesionale, are acces la încă un mod autentic de conectare cu angajații. Unii directori își folosesc hobby-urile ca bază pentru a implementa activități de agrement și evenimente pentru angajați. Acest lucru le oferă celor din partea superioară a ierarhiei o oportunitate de a socializa la evenimentele companiei, solicitând feedback-ul sincer al angajaților cu care în mod normal nu interacționează, în timp ce construiesc legături mai puternice cu echipa.
Cum poate Great People Inside să evalueze forța de muncă aflată în regim de telemuncă?
Great People Inside vine în ajutorul oamenilor și companiilor cu servicii dedicate gestionării acestei perioade turbulente. Fie că vorbim despre tranziția către munca la distanță, despre provocările leadership-ului în timp de criză sau pur și simplu despre menținerea afacerii într-un mediu virtual, toate acestea sunt afectate în această perioadă, într-o mai mică sau mare măsură.
De aceea, prin intermediul platformei Great People Inside și a celor 4 instrumente de evaluare nou create veți putea face față cu brio situației actuale. Instrumentele noastre au la baza lor studii științifice legate de munca de acasă a angajaților, managerilor și a echipelor și sunt validate pe populația României. De asemenea, având în vedere faptul că trăim într-o lume complexă, ambiguă, incertă și, mai ales, extrem de volatilă (Modelul VUCA) am pregătit o evaluare dedicată liderilor și managerilor ce conduc organizații în contextul actual de business și care sunt nevoiți să se adapteze din mers noilor și deselor schimbări ce au loc. Puteți găsi toate aceste instrumente de evaluare accesând pagina: https://greatpeopleinside.com/ro/solutii-digitale/.
