La Brașov, în 27–28 mai, viitorul muncii a prins formă într-un mod viu, autentic și profund uman. Everything HR 2026 a adus împreună lideri din HR, tehnologie și business într-un dialog care a depășit prezentările și a devenit o adevărată reflecție asupra felului în care se transformă organizațiile.

Ediția din acest an a avut o semnificație profundă, marcând 20 de ani de impact în industria resurselor umane — două decenii în care Everything HR s-a construit în timp, prin oameni, idei, emoții și conversații care au lăsat urme reale în modul în care înțelegem munca și organizațiile.

Sub conceptul „The Future of Human Potential: AI, Agility and Authenticity”, cele două zile au adus împreună perspective puternice despre transformarea accelerată a organizațiilor sub influența inteligenței artificiale, dar și despre un adevăr esențial: indiferent cât de mult evoluează tehnologia, schimbarea reală rămâne întotdeauna despre oameni.

Ziua 1: AI, recrutare, cultură organizațională și noua realitate a muncii

Prima zi a fost concentrată pe transformarea profundă a modului în care lucrăm, recrutăm și construim organizații. De la performanță și KPI-uri până la AI agents și wellbeing, discuțiile au conturat o idee comună: tehnologia nu mai este doar suport, ci devine infrastructura de bază a muncii moderne.

David Parmenter: lecțiile uitate ale performanței organizaționale

Conferința a fost deschisă de David Parmenter, recunoscut internațional drept „King of KPI’s” și autor al unor bestselleruri dedicate performanței organizaționale.

În keynote-ul său, David Parmenter a vorbit despre lecțiile și principiile valoroase din trecut pe care organizațiile le-au uitat. Acestea pot deveni esențiale într-o eră în care AI-ul schimbă rapid modul în care lucrăm și luăm decizii.

Mesajul central al prezentării a fost legat de agilitate, adaptabilitate și echilibrul dintre tehnologie și componenta umană din organizații.

Katrina Collier: autenticitatea rămâne diferențiatorul principal

Katrina Collier a vorbit despre provocările pe care inteligența artificială le aduce în recrutare. Mai mult, a discutat despre modul în care recruiterii și liderii HR pot rămâne relevanți într-o lume tot mai automatizată.

Cu peste 22 de ani de experiență și conferințe susținute pe șase continente. Katrina a subliniat importanța conexiunii umane, a gândirii critice și a autenticității în comunicare. Aceste elemente continuă să facă diferența chiar și într-un context dominat de tehnologie.

Alexandru Ungureanu: de la software la „digital coworkers”

Alexandru Ungureanu a vorbit despre o schimbare structurală în modul în care sunt construite organizațiile.

El a explicat că AI-ul nu mai este doar un instrument, ci devine un „actor activ” în organizație. Conceptul de „digital coworkers” descrie sisteme AI capabile să analizeze, să decidă și să execute procese autonome.

Mesajul său a fost că viitorul muncii nu este despre înlocuirea oamenilor, ci despre colaborarea continuă între oameni și AI, într-un ecosistem integrat.

Deiric McCann: oamenii trebuie să simtă că „contează”

Unul dintre cele mai apreciate momente ale zilei a fost prezentarea susținută de Deiric McCann, expert în inteligență emoțională și siguranță psihologică.

Prin discursul „Helping People See How Much They Matter”, Deiric McCann a vorbit despre nevoia fundamentală a oamenilor de a se simți văzuți, apreciați și incluși în organizații.

Conceptul de „mattering” a fost în centrul prezentării sale. Speakerul a explicat cum performanța, apartenența și implicarea angajaților încep prin gesturi simple, autentice și umane.

În contextul accelerării schimbărilor generate de AI și tehnologie, mesajul său a evidențiat faptul că organizațiile performante vor fi cele care vor reuși să combine inovația cu empatia și conexiunea umană.

Darius Gîscă: realitatea din HR: digitalizarea încă nu este completă

Darius Gîscă a adus discuția în zona practică, arătând diferența dintre discursul despre AI și realitatea din companii.

El a subliniat că multe organizații încă operează procese critice, precum payroll-ul, în mod manual sau fragmentat. Această lipsă de digitalizare reală creează riscuri operaționale și afectează direct experiența angajaților.

Bryan Peereboom: viitorul recrutării aparține AI-ului

Bryan Peereboom a oferit una dintre cele mai provocatoare intervenții ale zilei, vorbind despre schimbarea radicală a modului în care candidații descoperă joburi.

El a explicat că platforme precum ChatGPT, Gemini sau alte sisteme AI devin deja „puncte de plecare” în cariere, înlocuind căutările clasice pe Google sau job boards. În acest context, companiile nu mai concurează doar pentru atenția oamenilor, ci și pentru „vizibilitatea în AI”.

Conceptul de „Generative Engine Optimization (GEO)” a fost central: organizațiile trebuie să își optimizeze prezența astfel încât AI-ul să le recomande natural ca angajatori relevanți. Astfel, employer branding-ul devine mai tehnologic, mai strategic și mult mai orientat spre date.

Adela Jansen: transformarea începe prin alegeri asumate

Pe scena conferinței a urcat și Adela Jansen, cu o intervenție despre curaj, ambiție și transformare personală și profesională.

Discursul său a explorat echilibrul dintre succes și eșec, momentele de ezitare și nevoia liderilor de a face alegeri asumate. Acest lucru a fost prezentat într-un context profesional marcat de schimbare și presiune continuă.

Mesajul central al intervenției sale a fost legat de creștere autentică și de procesul continuu prin care oamenii și organizațiile încearcă să devină versiuni mai bune ale lor.

Mihaela Colesnic și Ovidiu Teodorescu: transparența salarială schimbă cultura organizațională

Unul dintre cele mai actuale subiecte discutate în cadrul conferinței a fost transparența salarială. Aceasta a fost abordată de Mihaela Colesnic și Ovidiu Teodorescu.

Discuția a vizat impactul pe care noile reglementări privind transparența salarială îl vor avea asupra relației dintre angajați și angajatori. De asemenea, s-a discutat despre efectele asupra politicilor de promovare și asupra modului în care organizațiile construiesc încredere internă.

Speakerii au subliniat că adevărata provocare nu va fi doar implementarea unor reguli noi. În plus, va fi necesară pregătirea liderilor și a echipelor HR pentru conversațiile dificile care vor urma.

Gabriela Dima & Mihaela Bucuță: sănătatea mintală ca prioritate strategică

Unul dintre cele mai actuale subiecte discutate în cadrul conferinței a fost transparența salarială. Aceasta a fost abordată de Mihaela Colesnic și Ovidiu Teodorescu.

Discuția a vizat impactul pe care noile reglementări privind transparența salarială îl vor avea asupra relației dintre angajați și angajatori. De asemenea, s-a discutat despre efectele asupra politicilor de promovare și asupra modului în care organizațiile construiesc încredere internă.

Speakerii au subliniat că adevărata provocare nu va fi doar implementarea unor reguli noi. În plus, va fi necesară pregătirea liderilor și a echipelor HR pentru conversațiile dificile care vor urma.

Aurelian Chitez & Iulian Minea: AI fără infrastructură nu funcționează

Aurelian Chitez și Iulian Minea au vorbit despre relația dintre infrastructura tehnologică, experiența angajaților și adoptarea inteligenței artificiale în companii.

Mesajul principal al intervenției lor a fost că AI-ul nu poate genera rezultate reale într-o organizație care nu are procese clare, date curate, infrastructură și securitate pregătite pentru transformare digitală.

Pornind de la concluziile HP Work Relationship Index 2025, discuția a explorat și modul în care tehnologia influențează wellbeing-ul, engagementul și relația oamenilor cu munca.

Aurelian Chitez și Iulian Minea au explicat că AI-ul are nevoie de baze solide: date curate, securitate și procese bine definite.

Desiree Diaconescu: leadership și autenticitate în era AI

Desiree Diaconescu, HR Top Executive, a adus în discuție o perspectivă profundă despre leadershipul contemporan și modul în care acesta se transformă în contextul accelerării tehnologice și al integrării inteligenței artificiale în organizații. În centrul mesajului său s-a aflat ideea că adevăratul rol al liderilor nu este doar acela de a construi structuri eficiente, ci de a crește oameni și de a crea contexte în care aceștia pot evolua autentic și sustenabil.

Cu o experiență vastă în HR la nivel executiv, ea a evidențiat echilibrul delicat dintre performanță, cultură organizațională și dimensiunea umană a muncii. În viziunea sa, deși tehnologia schimbă radical modul în care lucrăm, autenticitatea, empatia și leadershipul bazat pe valori rămân elemente esențiale pentru organizațiile viitorului, fiind fundamentul pe care se construiesc echipe puternice și reziliente.

Panel HR Beyond Processes: cultura organizațională în era AI

Paula Zaharia, Mirela Stere, Desiree Diaconescu și Alexandru Tănase au încheiat ziua cu o discuție despre leadership, cultură și experiența angajaților.

Accentul a fost pus pe ideea că tehnologia poate accelera procesele, dar cultura organizațională rămâne elementul care definește performanța reală.

Ziua 2: competențe, legislație, AI avansat și viitorul rolului uman

A doua zi a conferinței a avut o dimensiune mai strategică și mai profundă, orientată spre viitorul pieței muncii la nivel european, rolul educației și transformarea relației om–tehnologie. Dacă prima zi a fost despre „ce se schimbă”, ziua a doua a fost despre „cum ne adaptăm”.

Workshop David Parmenter: KPI-uri care chiar schimbă organizațiile

David Parmenter a deschis ziua cu un workshop aplicat, în care a arătat cum KPI-urile pot deveni instrumente reale de transformare, nu doar rapoarte administrative.

El a insistat pe ideea că organizațiile performante nu sunt cele care măsoară mai mult, ci cele care măsoară ceea ce contează cu adevărat. Participanții au explorat exemple concrete despre cum indicatorii bine aleși pot schimba comportamente organizaționale și pot crește agilitatea în luarea deciziilor.

Roxana Mînzatu: competențele sunt noua monedă a Europei

Roxana Mînzatu a deschis oficial ziua a doua cu un mesaj transmis live de la Bruxelles, aducând în discuție direcțiile strategice ale Uniunii Europene privind viitorul muncii. Ea a subliniat că dezvoltarea competențelor devine esențială într-o economie aflată sub presiunea transformării digitale și a inteligenței artificiale.

Oficialul european a evidențiat faptul că viitorul competitivității Europei depinde direct de investițiile în educație, recalificare și formarea continuă a forței de muncă. În acest context, competențele umane precum gândirea critică, empatia și adaptabilitatea capătă o valoare tot mai mare. Mesajul său a fost unul strategic, subliniind că fără investiții consistente în oameni, tranziția digitală riscă să accentueze inegalitățile de pe piața muncii.

Emilia Stroe: digitalizăm fără să pierdem umanitatea

Emilia Stroe a adus o perspectivă profundă asupra modului în care organizațiile gestionează procesul de digitalizare. Ea a atras atenția asupra riscului ca tehnologia să devină un scop în sine, în detrimentul nevoilor reale ale angajaților și ale culturii organizaționale.

În viziunea sa, HR-ul viitorului trebuie să depășească rolul administrativ și să devină un „coach invizibil”, care creează contexte de dezvoltare și sprijină oamenii în evoluția lor profesională. Mesajul central al intervenției a fost echilibrul necesar dintre eficiență, tehnologie și umanitate, într-o perioadă în care transformarea digitală se accelerează constant.

Elena Antoneac: mobilitatea globală devine un avantaj strategic

Elena Antoneac a vorbit despre schimbările majore din zona recrutării internaționale și despre modul în care digitalizarea influențează mobilitatea forței de muncă la nivel global. Ea a explicat că procesele de relocare și angajare internațională devin mai rapide și mai eficiente datorită noilor platforme digitale și reglementări.

Totodată, a subliniat că respectarea conformității nu mai este doar o obligație administrativă, ci poate deveni un avantaj competitiv pentru organizațiile care recrutează global. Într-un context dinamic, companiile care reușesc să integreze corect procesele de mobilitate internațională vor avea acces mai rapid la talente diverse și competitive.

Lorena Tănase: transparența salarială redefinește HR-ul european

Lorena Tănase a prezentat implicațiile noilor reglementări europene privind transparența salarială și impactul acestora asupra organizațiilor. Ea a explicat că schimbările legislative vor influența profund modul în care companiile definesc echitatea, comunică salariile și gestionează procesele de promovare.

Dincolo de aspectele tehnice, transformarea este una culturală, deoarece organizațiile vor fi nevoite să construiască mai multă încredere și să ofere claritate în deciziile de recompensare. Mesajul său a evidențiat nevoia de pregătire a liderilor pentru conversații mai deschise și mai complexe despre salarizare și echitate.

Ovidiu Bîrsă: beneficiile nu mai sunt doar financiare

Ovidiu Bîrsă a prezentat „Studiul Benefit”, analiza anuală a tendințelor în zona de beneficii pentru angajați și a modului în care acestea influențează engagementul, retenția și experiența oamenilor în organizații.

Datele prezentate arată o schimbare clară în așteptările angajaților, care nu se mai rezumă exclusiv la componenta financiară. Tot mai mult, oamenii caută wellbeing, echilibru emoțional, sens în activitatea profesională și un sentiment autentic de apartenență. În acest context, Ovidiu Bîrsă a evidențiat faptul că organizațiile care investesc constant în experiența angajaților și în bunăstarea acestora reușesc să își construiască echipe mai implicate, mai stabile și mai reziliente în fața schimbărilor accelerate din piața muncii.

Dragoș Iliescu: HR bazat pe dovezi, nu pe intuiție

Dragoș Iliescu a adus în discuție necesitatea unei schimbări de paradigmă în deciziile de HR, criticând dependența excesivă de intuiție și practici nevalidate științific. El a subliniat importanța utilizării datelor, cercetării și analizelor riguroase în procesele de resurse umane.

În viziunea sa, viitorul HR-ului aparține organizațiilor care iau decizii măsurabile și fundamentate, evitând biasurile cognitive și tendințele subiective. Totodată, a atras atenția asupra riscurilor pe care le poate aduce utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale în procesele de people analytics.

Mihail Pricop: AI trebuie ghidat, nu doar folosit

Mihail Pricop a oferit o perspectivă filozofică asupra inteligenței artificiale, descriind-o ca pe „un copil foarte inteligent”, dar care are nevoie de ghidare și responsabilitate umană. El a subliniat că AI-ul nu este doar un instrument, ci un sistem care reflectă intențiile și deciziile celor care îl construiesc și îl folosesc.

În acest context, mesajul său a fost unul de conștientizare și etică, evidențiind faptul că responsabilitatea umană devine esențială în modul în care tehnologia influențează gândirea, deciziile și comportamentele în organizații.

Ileana Alexandru: avantajul uman rămâne decisiv

Ileana Alexandru a vorbit despre rolul siguranței psihologice și al culturii organizaționale într-o perioadă dominată de transformări accelerate. Ea a evidențiat faptul că adevăratul diferențiator al organizațiilor nu este tehnologia, ci capacitatea oamenilor de a colabora și de a evolua într-un mediu bazat pe încredere.

Mesajul său a subliniat importanța mindsetului deschis, a curiozității și a dezvoltării continue, ca elemente esențiale pentru adaptarea la viitorul muncii.

Suzanne Lucas: AI nu poate înlocui judecata umană

Suzanne Lucas a adus o perspectivă directă asupra limitelor inteligenței artificiale în domeniul HR, subliniind că, deși AI poate genera răspunsuri rapide și eficiente, nu poate înlocui judecata umană în situații complexe.

Ea a evidențiat faptul că deciziile din HR implică adesea componentă morală, empatie și responsabilitate, elemente care nu pot fi replicate de algoritmi. Mesajul său a fost clar: tehnologia poate sprijini procesele, dar responsabilitatea finală rămâne la oameni.

Enrico Banchi: siguranța și performanța dincolo de cifre,

Enrico Banchi a închis ziua a doua cu o intervenție puternică despre comportament uman, siguranță psihologică și modul în care funcționează mintea în organizațiile complexe. Cu un discurs care a depășit zona de procese și indicatori, el a provocat publicul să privească dincolo de „zero incidente” și dincolo de obsesia pentru perfecțiune măsurată în cifre.

Pornind de la ideile din lucrarea sa „Beyond Zero”, Enrico Banchi a subliniat că adevărata performanță nu vine doar din reguli și sisteme, ci din înțelegerea profundă a factorului uman — atenție, emoții, decizii sub presiune și modul în care oamenii reacționează în contexte reale de lucru. Mesajul său a fost un final memorabil pentru ziua a doua: siguranța și performanța autentică încep acolo unde înțelegem oamenii, nu doar îi măsurăm.

Concluzie

Everything HR 2026 a fost mai mult decât o conferință – a fost un spațiu de dialog despre viitorul muncii, unde tehnologia și umanitatea au fost puse în balanță constant. Evenimentul de la Brașov a arătat că, deși AI va redefini procesele, structurile și eficiența organizațiilor, factorul uman rămâne elementul care dă sens, direcție și echilibru întregului sistem.

Conferința s-a încheiat pe 28 mai, lăsând în urmă nu doar idei, ci și o întrebare esențială pentru toate organizațiile: cum putem construi viitorul muncii fără să pierdem esența umană din el.