Autor: Doru Dima
Într-o lume în care productivitatea, longevitatea și sănătatea mintală sunt monetizate simultan, „cognitivul” devine o linie de business. Piața globală de Cognitive Assessment and Training este estimată la 7,4 miliarde USD în 2024 și ar putea ajunge la aproximativ 31 miliarde USD în 2030, cu o rată anuală de creștere de aproape 27%. Nu mai vorbim despre simple jocuri de memorie, ci despre o industrie care intră direct în infrastructura sănătății, educației și muncii.
De la „wellness” la infrastructură: unde se fac banii
Semnalul-cheie al maturizării pieței este mutarea valorii dinspre aplicații izolate spre servicii integrate. Nu mai este suficient „să descarci o aplicație”; organizațiile cumpără capabilități complete: evaluare, interpretare, integrare în programe clinice sau organizaționale, monitorizare și feedback.
Când serviciile cresc mai repede decât produsele, piața încetează să mai fie experimentală și devine operațională.
Cine împinge piața: clinica, școala sau HR-ul?
Trei motoare alimentează expansiunea:
- Clinica – validează (sau invalidează) eficacitatea și impune standarde. Aici se joacă miza credibilității.
- Educația – scalează rapid prin platforme digitale, cu riscul de a transforma rigoarea în „gamificare” superficială.
- HR-ul – plătește bine pentru selecție, upskilling și reziliență cognitivă, dar ridică dileme etice privind biasul, confidențialitatea și utilizarea scorurilor în decizii de angajare.
În România, această convergență este deja vizibilă. Platforma Great People Inside oferă evaluări psihometrice și cognitive utilizate de companii pentru recrutare, dezvoltare, coaching și managementul performanței. Practic, aceleași instrumente care au devenit standard în Vest încep să fie integrate și pe piața locală.
Inovație reală sau „neuro-hype”?
Istoria recentă obligă la prudență. Industria a traversat o etapă în care promisiunile de tip „îți îmbunătățește viața” au depășit dovezile. Lecția ultimilor ani este clară: diferența dintre marketing și medicină este dată de indicații precise, criterii măsurabile și auditabilitate.
Direcția actuală este una de focalizare: mai puține promisiuni generale, mai multă specificitate și validare.
Partea nevăzută: costuri, lanțuri de aprovizionare și geopolitică
Un element adesea ignorat în discuția despre „brain health” este infrastructura fizică: senzori, wearables, electronice, software specializat. Toate depind de lanțuri globale de aprovizionare și de costuri sensibile la tarife comerciale.
Orice fragmentare a acestor lanțuri poate scumpi implementarea și poate limita accesul în sănătatea publică și educație, favorizând jucătorii mari cu putere de negociere.
O problemă de credibilitate: aceeași piață, cifre diferite
Estimările diferă semnificativ între analiști. Unii văd o piață de peste 30 de miliarde USD în 2030, alții se opresc în jurul a 20 de miliarde. Diferența nu indică neapărat erori, ci metodologii diferite: ce segmente sunt incluse, ce orizont temporal se folosește, ce ipoteze sunt asumate.
Pentru cititor, concluzia sănătoasă este simplă: trendul este clar ascendent; magnitudinea exactă rămâne negociabilă.
Concluzie: piața crește. Încrederea se câștigă.
Evaluarea și antrenamentul cognitiv devin teritorii strategice la intersecția dintre sănătate, educație și muncă. Capitalul, platformele și promisiunile vor continua să curgă. Adevărata miză nu va fi însă viteza de creștere, ci standardizarea științifică a testelor: ce funcționează, pentru cine, în ce condiții, etalonat sau nu, cu ce costuri și cu ce riscuri etice.
Creierul a devenit noul teritoriu economic. Întrebarea decisivă nu este dacă îl vom măsura, ci cine o va face, după ce reguli și în folosul cui.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
