Se spune că munca fără distracție nu are efecte benefice. Dar înainte de existența tendinței imprimate de companii precum Google, de promovare a distracției la locul de muncă, cuvintele „distracție” și „muncă” nu își aveau locul în aceeași propoziție. Astăzi, generația mileniului trei prezintă o serie de noi provocări pentru angajatori, organizațiile fiind forțate să găsească modalități noi și inovatoare de a atrage reprezentanții acestei generații și de a-i reține în postura de angajați. Nu degeaba promovarea unui mediu de lucru distractiv devine rapid una dintre cele mai des-implementate strategii în multe dintre organizațiile de vârf de pe mapamond.
Cât de important este un mediu de lucru distractiv?
Rezultatele unui studiu recent indică faptul că 88% din membrii generației mileniului își doresc un mediu de lucru distractiv și social. Acest lucru este de înțeles, întrucât această generație se străduiește să fie mai fericită și să trateze fiecare aspect al vieții cu mai multă pasiune decât generațiile anterioare. Aparent, generația mileniului pune mai mult preț pe timp în raport cu calitatea vieții – cu alte cuvinte, reprezentanții săi nu vor să își petreacă timpul făcând ceva insuportabil, într-un loc insuportabil, înconjurați de oameni insuportabili, indiferent de salariul pe care îl primesc în schimb. Bineînțeles, nimeni nu vrea să se afle într-o asemenea situație, dar generațiile anterioare au avut o toleranță mult mai sporită față de astfel de circumstanțe decât generația mileniului.
Atunci când mă gândesc la fericire în general, vizualizez ideea de a face totul cu pasiune, de a avea libertate și de a fi înconjurat de oameni cărora le pasă de mine și care vor să am succes. Majoritatea celor din generația mileniului sunt de acord cu mine, mai ales în ceea ce privește ultimul aspect, întrucât 71% afirmă că pentru ei colegii ar trebui să fie o a doua familie. Socializarea și distracția alături de colegi creează o legătură strânsă, încurajând spiritul de colegialitate, motiv pentru care există o corelație directă între acești doi factori. Având în vedere acest lucru, n-ar trebui să ne surprindă faptul că un studiu a relevat faptul că dintre toate activitățile legate de distracție, socializarea este cotată cel mai bine, în rândul angajaților de toate vârstele. Organizațiile care răspund acestor dorințe vor atrage și reține candidații cei mai talentați și vor beneficia de o creștere a nivelului de mulțumire, retenție și poate chiar de productivitate a angajaților.
Mai multă distracție înseamnă mai puțină muncă?
Chiar dacă se spune că munca fără distracție nu are efecte benefice și reversul poate fi valabil. Luate împreună, aceste afirmații reflectă cele două paradigme cu privire la îmbinarea muncii cu distracția. Multe companii manifestă închidere față de ideea unei simbioze între util și plăcut. Iar motivul pentru care se întâmplă acest lucru este adesea faptul că liderii organizațiilor în cauză fac parte din generații mai vechi și respectă practicile tradiționale de separare a muncii și distracției, pentru simplul fapt că „așa a fost dintotdeauna”. Alții ar putea crede că miza este prea mare pentru a accepta distracția și socializarea. Și totuși, cei mai mulți se opun distracției la locul de muncă pornind de la problema productivității.
În cazul acesta, putem spune că mai multă distracție înseamnă mai puțină muncă? Răspunsul nu este atât de ușor, întrucât în urma mai multor studii s-a ajuns la concluzii contradictorii – dar putem ajunge la rândul nostru la o concluzie comparând și analizând rezultatele. Cercetările au relevat că angajații fericiți au performanțe mult mai ridicate decât cei nefericiți; generația mileniului ne-a arătat că un mediu distractiv, agreabil este un factor crucial pentru satisfacția la locul de muncă. Corelând rezultatele ambelor studii, putem deduce cu ușurință că mai multă distracție înseamnă mai multă productivitate și performanță. Dar, pe de altă parte, un studiu diferit a indicat faptul că distracția la locul de muncă reduce productivitatea angajaților tineri din industria hotelieră. Alte descoperiri, mai ales în domeniul distracției gestionate și impuse, indică faptul că aceasta sporește nivelul productivității, mulțumirii și retenției, dar numai atunci când angajații au acceptat termenii impuși.
Ce înseamnă toate acestea?
Din aceste studii, ne putem face o idee generală cu privire la influența distracției asupra productivității. Iată câteva din concluziile mele:
- Distracția la locul de muncă poate avea un efect semnificativ asupra retenției, mulțumirii, calității talentelor și chiar și asupra productivității. În circumstanțe favorabile, un mediu de lucru distractiv poate avea un efect pozitiv atât asupra organizației dumneavoastră cât și asupra angajaților, în mai multe moduri. Recompensele sunt suficient de mari astfel încât fiecare organizație să fie convinsă că trebuie măcar să ia în calcul această opțiune.
- Angajații ar trebui să fie suficient de bine pregătiți și de maturi pentru a-și putea desfășura activitatea în mod autonom și să dea dovadă de abilități adecvate de gestiune a timpului. Asigurați-vă că îi pregătiți pe angajații mai tineri cu privire la scopul distracției la locul de muncă și îi învățați cum să se folosească de ea în mod util, fără ca aceasta să le afecteze în mod negativ munca.
- Cele mai bune rezultate se vor resimți atunci când managementul joacă un rol în acest proces. După părerea mea, o funcție a gestionării distracției ar trebui să fie responsabilizarea angajaților cu privire la promptitudinea și calitatea muncii.
Considerații finale:
Atunci când într-o problemă există două opinii diametral opuse, experiența mi-a arătat că adevărul obiectiv se află la mijloc. Problema distracției la locul de muncă nu face excepție de la regulă – amândouă punctele de vedere sunt valide într-o anumită măsură, dar în final, pentru a obține rezultate contează cel mai mult cum implementați distracția. Celor din generația mileniului le putem recunoaște meritul de a fi orientați spre carieră, prin urmare, cu excepțiile de rigoare, productivitatea nu este o problemă pentru acest grup. Rețineți că generația Y încearcă să facă lucruri care o pasionează, prin urmare secretul este de a-i oferi posibilitatea de a avea activități profesionale distractive și de a colabora la locul de muncă. Iar acest lucru nu se poate rezolva doar prin câte o petrecere odată la câteva zile.
Am menționat într-un articol anterior măsurile luate de compania Google pentru motivarea angajaților. Voi dezvolta acum modul în care acestea au fost implementate în cadrul companiei.
Atuul Google este de a-i scoate pe angajați din birou și de a le permite să socializeze, prin intermediul unor spații conținând pereți de escaladă, centre de fitness, pauze frecvente, prin intermediul sesiunilor personale de creativitate, toate acestea (și altele pe care care le-am amintit deja) contribuind la tema culturală dominantă de distracție și colaborare. Rezultatele acestei culturi organizaționale sunt vizibile, nu doar în ceea ce privește succesul recunoscut al companiei Google, dar și în ceea ce privește opiniile angajaților săi cu privire la companie. Pe un cunoscut site care realizează recenzii ale companiilor, putem vedea că, din 1900 de recenzii, compania Google este cotată de angajați cu 4,1 stele din 5, iar 95% dintre aceștia sunt de acord cu directorul general, Larry Paige. Iar dacă acestea nu sunt îndeajuns, sub ratingul companiei se află următoarea afirmație: „Angajații sunt foarte satisfăcuți.”
Implementarea distracției la locul de muncă poate părea o scuză pentru a pierde timpul, dar pentru generația Y înseamnă mai mult decât atât: este un factor semnificativ pentru calitatea vieții, pe care această generație o consideră foarte valoroasă. Ținând cont că o bună parte a vieții noastre este dedicată carierei, consider că trebuie să luăm în calcul prețul pe care îl punem pe distracție la locul de muncă, întrucât aceasta poate aduce beneficii atât organizației cât și forței de muncă.
