La baza oricărei forme de inovație se găsește întotdeauna o idee sclipitoare. Ideea lui Clarence Birdseye de a congela pești a revoluționat industria mâncării și dietele americanilor. Ideea lui Steve Jobs de a crea un dispozitiv portabil ce poate stoca 1000 de piese audio a schimbat viitorul companiei Apple pentru totdeauna.
Ideile cu adevărat sclipitoare nu apar din neant sau ca urmare a unor lungi sesiuni de brainstorming. Acest tip de idee apare ca un răspuns la o problemă importantă. Cele mai inovative companii nu sunt neapărat cele mai creative sau cele care găsesc mai ușor soluții pentru a-și rezolva problemele. De fapt, factorul ce face diferența este modul proactiv în care aceste companii caută noi probleme de rezolvat. Adevărul este că, dacă vă doriți să creați o cultură organizațională cu adevărat inovativă, nu ar trebui să puneți accent pe idei, ci pe probleme.
Visul lui Albert Einstein
Încă de când era copil, lui Albert Einstein îi plăcea să își imagineze cum ar fi să călătorească pe un fulger. Aceasta era, bineînțeles, doar o simplă fantezie specifică vârstei, dar Einstein nu a renunțat la ea, ci a făcut tot posibilul să transforme această idee în primul său experiment de gândire. Pe măsură ce a crescut și a început să studieze fizica, acesta a învățat despre ecuațiile lui Maxwell, care spun că viteza luminii trebuie să fie constantă, dar conform legilor lui Newton, dacă un copil ce se plimbă cu bicicleta cu viteza luminii și își pornește farul, atunci viteza luminii farului ar fi de 2 ori mai rapidă decât viteza acestuia (și, implicit, de două ori mai rapidă decât viteza constantă a luminii). Este clar că ambele teorii nu pot adevărate în același timp. Einstein a reușit să demonstreze faptul că viteza luminii este absolută, iar timpul și spațiul sunt relative. Cu alte cuvinte, un centimetru este un centimetru și un minut este un minut în relație cu un context specific.
Ceea ce este interesant în privința teoriei lui Einstein este faptul că ceea ce el a descoperit nu era ceva necunoscut fizicienilor de la acea vreme. Geniul său a constat în identificarea unei problemă care pentru restul lumii pur și simplu nu exista.
O nouă eră, noi provocări
Fiecare eră vine cu problemele ei unice. În ultimii 20-30 de ani, umanitatea s-a preocupat să găsească noi moduri de aplicare a tehnologiilor apărute în anii ’50-’60, cum ar fi micro-cipurile. Aceste avansuri tehnologice au dus la crearea unor industrii noi, cum ar fi cea a calculatoarelor personale, a software-urilor pentru companii și a vânzărilor online.
Un exemplu contemporan în acest sens ar fi apariția calculatoarelor cuantice, ce au potențialul de a fi de milioane de ori mai puternice decât tehnologia existentă în prezent. O versiune comercială se află, probabil, la o distanță de 5-10 ani de noi, dar este deja testată în industrii precum medicina, serviciile financiare și inteligența artificială. Acest fapt, bineînțeles, va crea numeroase probleme. De exemplu, modul curent de criptare al informației va deveni învechit, iar, din acest motiv, companiile vor fi nevoite să investească în criptarea cuantică. Calculatoarele cuantice vor opera complet diferit față de calculatoarele clasice, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de limbaje noi de programare și software-uri ce vor fi refăcute de la 0.
Identificarea noilor probleme
Dacă ar fi să analizăm cum s-au dezvoltat lucrurile în ultimii ani și ce urmează să mai apară pe piață în viitor, este normal să ne simțim puțin dezorientați. Chiar acum, există tineri care construiesc website-uri și aplicații pentru telefon de unii singuri și, în același timp, există specialiști care se luptă să înțeleagă tehnologiile noi apărute, precum nanotehnologie, robotică sau genetică. Aici apare problema pentru liderii din domeniul de business, cum pot ei să își dezvolte strategii pe termen lung cât timp nu pot prezice în niciun fel viitorul? Răspunsul simplu ar fi că nu se poate și nici nu ar trebui să încerce. Tehnologia avansează cu o viteză uluitoare încât oricine crede că ar putea prezice cu exactitate în ce direcție se îndreaptă lucrurile, se înșeală.
Ce puteți face este să descoperiți probleme ce țin de compania, industria și clienții dumneavoastră. De exemplu, IBM găsește în mod constant noi provocări, cum ar fi să învingă campionul mondial de șah. Adevărul este că este mult mai important să explorați decât să încercați să preziceți. Pentru a crea ceva cu adevărat revoluționar, trebuie să vă uitați mereu în locuri noi.
Citește și Cu ce diferă mentalitatea marilor antreprenori
De la planificarea strategică la planificarea inovației
În perioada secolului 20, managementul era axat, în mare parte, asupra planificării strategice. În acea perioadă, erau adunate informații despre piața consumatorilor, competitori și trenduri , iar, astfel, strategia optimă era aleasă. Strategia era ca un joc de șah. Se plănuia fiecare mișcare în funcție de ceea ce se schimba pe “tabla de joc” și anticipând mișcările competitorilor.
În ziua de azi, tehnologia avansează mai repede decât planificările făcute, deci, cu siguranță, ne trebuie o abordare mai Bayesiană asupra strategiilor alese. În loc de a încerca ca fiecare mișcare pe care o facem să fie cea corectă – ceea ce este imposibil în mediul de business curent – ce trebuie noi să facem este să greșim mai puțin de-a lungul timpului. În esență, avem nevoie să abordăm o strategie similară specifică jocurilor de rol, luând parte la aventuri și adunând experiență pe parcursul drumului.
Asta înseamnă că va trebui să planificăm în mod diferit. Pe lângă planificarea strategică sau planificarea bazată pe lucruri pe care le știm sau credem că le știm, trebuie să începem să planificăm inovația sau planificarea bazată pe lucruri pe care ar trebui să le învățăm pentru a fi capabili să rezolvăm noi probleme. În acest fel, dacă doriți să inovați, nu trebuie să veniți cu o idee grozavă, ci găsiți o problemă importantă pe care să o rezolvați.
Great People Inside, cu ajutorul modelului LIVED® dezvoltat de către a&dc, vă pune la dispoziție instrumentul de evaluare a resurselor umane GR8 Managers. Acesta include 3 categorii generale de calități manageriale principale: onestitate, viziune și inspirație, dar și abilitatea de a lucra eficient cu diferite generații și într-un mediu VUCA (volatil, nesigur, complex, ambiguu). Pentru mai multe detalii, click aici.
Surse:
inc.com
