Comportamentele și abordările reziliente vor deveni cu adevărat integrate în cultura organizațională atunci când sunt recunoscute și recompensate în mod constant de către alți manageri și colegi.
Crearea unei culturi reziliente la locul de muncă necesită implicare activă și asumată din partea liderilor. Nu este ceva ce poate fi rezolvat într-un fișier Excel sau delegat exclusiv departamentului de Resurse Umane. Deși reziliența este tot mai căutată, rămâne de neatins pentru multe organizații, deoarece pur și simplu nu investesc suficient timp și efort pentru a o cultiva. În consecință, atunci când echipa se confruntă cu schimbări, nu face față provocărilor, ci se retrage sau chiar poate deveni o forță disruptivă.
Este, așadar, esențial ca liderii să înțeleagă importanța promovării rezilienței în organizațiile lor și să ia măsurile potrivite pentru a construi o cultură robustă, adaptabilă și sustenabilă.
Nu poți forța reziliența
Nu poți cere angajaților să arate reziliență atunci când lucrurile devin dificile, așteptându-te să „rămână calmi și să continue”. Unii angajați vor manifesta mai multă reziliență decât alții datorită experiențelor lor de viață, însă simpla așteptare ca toți să treacă prin provocări fără să se plângă poate duce la un risc mai mare de epuizare.
Cultivarea unei mentalități diferite
Pentru a atinge adevărata reziliență este nevoie de o schimbare de mentalitate, prin care schimbările – fie că este vorba de o nouă structură de management, o fuziune sau o recesiune – nu sunt percepute ca obstacole sau crize de depășit, ci ca oportunități de a inova, evolua și îmbunătăți.
Toate aceste lucruri presup să fim ghidați de următoarele trei principii: adaptabilitate (flexibilitate față de schimbare), proactivitate (găsirea activă a unor noi modalități de a acționa) și perseverență (privirea obstacolelor ca oportunități de creștere).
Identificarea și promovarea comportamentelor reziliente
Există anumite calități și comportamente care favorizează adaptabilitatea, proactivitatea și perseverența, iar acestea trebuie susținute de lideri. De exemplu, comunicarea transparentă, colaborarea, flexibilitatea și autonomia contribuie la dezvoltarea unei „reziliențe adaptabile” atât la nivelul liderilor, cât și al angajaților, cercetările sugerând că aceste calități cresc probabilitatea ca indivizii să se perceapă mai rezilienți.
Încurajarea unei comunicări deschise și oneste, de exemplu, îi ajută pe angajați să fie mai bine informați cu privire la schimbările care afectează organizația, permițându-le să se pregătească corespunzător. În plus, oferirea autonomiei și încurajarea colaborării promovează gândirea inovatoare pe de o parte și noi perspective pe de altă parte, asigurând totodată o rețea de sprijin solidă pentru a face față schimbărilor.
Liderii trebuie să practice ceea ce predică
Liderii și managerii de nivel mediu joacă un rol esențial în cultivarea unei culturi reziliente, prin modelarea și încurajarea comportamentelor corecte. De altfel, atunci când angajații își percep liderii ca fiind „adaptabil rezilienți”, șansele ca aceștia să vadă organizația în aceeași lumină cresc cu 1.460%.
Prin urmare, organizațiile trebuie să recruteze având în vedere calitățile reziliente și să își instruiască liderii astfel încât aceștia să practice constant abilitățile potrivite și să modeleze comportamente adecvate, de la comunicare deschisă și colaborare, până la rezolvarea proactivă a problemelor și empatie. Pe lângă faptul că angajații vor reflecta comportamentele reziliente, acest lucru va crea, de asemenea, un mediu de siguranță psihologică, în care aceștia se simt în siguranță și sprijiniți – factori esențiali atunci când afacerea se confruntă cu schimbări neașteptate.
Recunoașterea și recompensarea rezilienței
Comportamentele și abordările reziliente vor deveni cu adevărat integrate în cultura organizațională doar atunci când sunt recunoscute și recompensate în mod constant de către manageri și colegi. Acest lucru înseamnă să fie recunoscuți angajații care manifestă comportamente reziliente, precum încercarea de noi abordări (chiar dacă nu toate sunt reușite), colaborarea excelentă în echipă și perseverența în ciuda obstacolelor.
Recunoașterea trebuie oferită la momentul potrivit, în fața managerilor și colegilor (dacă este posibil) și personalizată, pentru a fi semnificativă. Desigur, atunci când colegii asistă la momentele de recunoaștere și înțeleg motivele pentru care angajații sunt apreciați, se consolidează, de asemenea, importanța manifestării comportamentelor corecte.
Însoțirea momentului de recunoaștere de o recompensă este un aspect important care poate crește probabilitatea repetării comportamentelor lăudate. De la un cadou simbolic până la o distincție simbolică, recompensele pot juca un rol eficient în sporirea importanței momentului de recunoaștere, făcându-l memorabil.
Adaptarea în fața schimbării
În prezent, 53% dintre angajați afirmă că li se cere să treacă pur și simplu peste provocări fără să se plângă, în ciuda faptului că majoritatea organizațiilor nu reușesc să cultive o cultură a rezilienței. De fapt, doar 30% dintre angajați cred că organizația lor este adaptabil rezilientă. Aceasta trebuie să se schimbe dacă liderii doresc ca angajații să se implice în fața adversității și să se adapteze la orice provocări aduce viitorul.
Sursa: thehrdirector.com
